Stări depresive
Depresia nu este o tristețe care durează ceva mai mult și nu trece printr-un efort de voință. Este o stare care atinge dispoziția, energia, somnul, gândirea și relația cu ceilalți, și care se întreține singură.
Dacă vă cere deja multă energie să citiți această pagină, este tocmai genul de moment în care un sprijin are sens.
Despre ce este vorba
Un episod depresiv se recunoaște mai mult după durată și după efectele asupra vieții de zi cu zi decât după intensitatea tristeții. Vorbim de stare depresivă atunci când, timp de mai multe săptămâni și aproape în fiecare zi, dispoziția rămâne scăzută sau interesul și plăcerea s-au retras din lucruri care contau, cu urmări clare asupra vieții de zi cu zi.
Li se adaugă adesea o oboseală care nu cedează la odihnă, tulburări de somn — trezire foarte devreme sau, dimpotrivă, nevoia de a dormi tot timpul —, schimbări ale apetitului, dificultăți de concentrare și de decizie, o încetinire generală și o devalorizare de sine care pare mai degrabă o evidență decât un simptom. Este un punct important: depresia schimbă felul în care vă percepeți pe dumneavoastră și viitorul, astfel încât gândurile negre par lucide, nu bolnave.
Retragerea este o consecință frecventă și un mecanism central. Pentru că nimic nu mai aduce plăcere, încetați treptat să mai faceți lucrurile; pentru că nu le mai faceți, ocaziile de a mai simți ceva dispar, ceea ce întărește starea. Depresia nu se traversează așteptând să revină cheful, pentru că tocmai cheful este cel care lipsește.
Formele variază. Un episod poate urma unui eveniment identificabil — un doliu, o despărțire, pierderea locului de muncă — sau poate apărea fără un factor declanșator vizibil, ceea ce nu îl face nici mai puțin real, nici mai puțin legitim. Poate fi unic sau se poate repeta. Se poate manifesta și mai ales prin iritabilitate, dureri fizice sau un consum de alcool în creștere, în special atunci când exprimarea unei suferințe nu a fost ceva permis.
Semnele care îi aduc pe oameni la consultație
Aceste manifestări sunt descrise frecvent atunci când se instalează o stare depresivă.
O dispoziție scăzută aproape în fiecare zi, de mai multe săptămâni
Dispariția plăcerii și a interesului pentru ceea ce conta înainte
O oboseală permanentă, fără legătură cu efortul depus
Un somn tulburat: treziri foarte devreme, nopți fragmentate sau nevoia de a dormi fără încetare
Dificultăți de concentrare, de memorie, sau imposibilitatea de a lua cea mai mică decizie
Un sentiment de vinovăție sau de inutilitate care pare de la sine înțeles
O retragere treptată: nu mai răspundeți, anulați, nu mai ieșiți
Gânduri negre, sau gândul că celorlalți le-ar fi mai bine fără dumneavoastră
Dacă există gânduri de sinucidere, nu așteptați o programare: 3114, numărul național de prevenire a sinuciderii din Franța, poate fi apelat gratuit 24 de ore din 24, iar 15 (SAMU) sau 112 în caz de urgență imediată. De asemenea, mai multe dintre aceste semne pot avea o cauză medicală: părerea medicului dumneavoastră, médecin traitant (medicul de familie), rămâne utilă.
Cum lucrez pe această temă
Munca începe în general cu lucruri concrete și modeste. Când energia lipsește, nu are rost să țintim departe: căutăm mai degrabă ceea ce rămâne posibil și reintroducem treptat activități pe măsura stării de moment. Nu este un îndemn la bunăvoință, ci o pârghie recunoscută — acțiunea vine înaintea revenirii chefului, nu invers.
Lucrăm în paralel asupra gândurilor care însoțesc starea depresivă: ideea că sunteți o povară, că ați eșuat, că nimic nu se va schimba. Scopul nu este să le contrazicem cu formule încurajatoare, care sună fals și chiar sunt false, ci să le examinăm ca pe niște ipoteze și să le confruntăm cu faptele. Această punere la încercare este lentă la început, apoi devine mai accesibilă.
În funcție de ceea ce apare, ne luăm timp și pentru ceea ce a dus până aici: o pierdere, o acumulare, o poveste mai veche, o situație de viață devenită de nesuportat. A înțelege nu este suficient pentru a vă simți mai bine, dar a vă simți mai bine fără să fi înțeles vă expune riscului de a ajunge din nou în același loc.
Sunt atentă la riscul suicidar și vorbesc direct despre el atunci când apare. A vorbi despre el nu creează niciun pericol, contrar unei idei foarte răspândite: dimpotrivă, este ceea ce permite evaluarea situației și luarea măsurilor necesare.
În sfârșit, lucrez cu plăcere în colaborare cu médecin traitant (medicul de familie) sau cu un psihiatru. Atunci când un episod este sever, ceea ce se recomandă este asocierea dintre o terapie psihologică și o părere medicală. Nu prescriu, dar vă încurajez să mergeți la medic și vă pot ajuta să pregătiți această întâlnire.
Cât timp
Ritmul este cel mai adesea săptămânal la început. O regularitate strânsă contează în mod special într-o stare depresivă, în care rărirea ședințelor lasă retragerea să preia din nou controlul.
Durata unei terapii nu se hotărăște dinainte: depinde de vechimea episodului, de intensitatea lui și de contextul din jur. Atunci când episoadele se repetă, o parte a muncii constă în a identifica ceea ce le declanșează, ceea ce cere mai mult timp. Facem bilanțul împreună, în mod regulat.
Atunci când lucrurile se mișcă, primele schimbări nu privesc întotdeauna dispoziția: somnul, energia sau capacitatea de a face lucruri pot evolua înainte să vă simțiți mai bine. Este util de știut, pentru a nu trage prea repede concluzia că nimic nu se schimbă.
Onorarii și decontareÎntrebări frecvente
Cum îmi dau seama dacă este o depresie sau o perioadă dificilă?
Diferența ține de durată, de intensitate și mai ales de efectele asupra vieții de zi cu zi. O perioadă dificilă lasă momente de răgaz și nu vă împiedică să funcționați; o stare depresivă se instalează aproape în fiecare zi și afectează munca, relațiile, somnul. Totuși, această distincție nu trebuie lămurită înainte de a vă face o programare: este tocmai una dintre întrebările pe care primele ședințe permit să le clarificăm.
Sunt obligatorii antidepresivele?
Nu, iar această întrebare nu se hotărăște la psiholog, pentru că eu nu prescriu. Pentru episoadele ușoare și moderate, terapia psihologică singură este o opțiune recunoscută. Pentru episoadele mai severe, se recomandă în general asocierea dintre un tratament și o psihoterapie. Decizia aparține medicului dumneavoastră, médecin traitant (medicul de familie), sau unui psihiatru, în funcție de situația dumneavoastră.
Nu am energie pentru nimic. Cum să urmez o terapie?
Este o îngrijorare legitimă, iar lipsa de energie face parte din ceea ce lucrăm împreună, nu din ceea ce vi se cere dinainte. Munca se adaptează stării de moment: nimic nu presupune să veniți în formă sau să fi pregătit ceva. Să veniți și să vorbiți este întru totul suficient pentru început.
Ce fac dacă mă simt foarte rău între două ședințe?
Cabinetul nu asigură permanență și nu poate răspunde unei urgențe. În aceste momente, la 3114 vă răspunde gratuit, 24 de ore din 24, un profesionist pregătit, iar 15 (SAMU) sau 112 pot fi apelate în caz de pericol imediat. Vorbim apoi despre asta în ședință. Putem pregăti și dinainte ce veți face dacă apare un astfel de moment.
Alte forme de sprijin
Faceți o programare
O primă discuție telefonică de cincisprezece minute, fără niciun angajament, ne permite să vedem dacă practica mea corespunde cu ceea ce căutați. Dacă nu este cazul, vă îndrum către un coleg.